Ce este yield farming?

Asemenea lumii financiare tradiționale, universul DeFi se folosește de mecanisme de împrumut pentru a genera dobânzi pentru utilizatorii protocoalelor. Denumită “DeFi Summer”, vara anului 2020 s-a caracterizat printr-o explozie a numărului de proiecte și de utilizatori în principal pe rețeaua Ethereum datorată în principal nașterii conceptului de yield farming.

La bază, yield farming-ul se referă la împrumutarea cryptomonedelor între utilizatori, fapt ce le permite creditorilor să împrumute la dobânzi relativ mici și debitorilor să încaseze dobândă. Precum în cazul băncilor tradiționale, utilizatorii își pot “pune la treabă” fondurile pe care nu le utilizează și să genereze venit.

Primul pas în yield farming este adăugarea fondurilor într-un liquidity pool, un smart contract care deține cryptomonede. Acestea sunt baza marketplace-urilor întrucât dau posibilitățile de tranzacționare a fondurilor din pool și de împrumut. Odată ce ai adăugat fondurile într-un liquidity pool ai devenit un liquidity provider.

Recompensa primită (dobândă) pentru furnizarea de lichiditate vine din colectarea unui procentaj din comisioanele generate de platformă (spre exemplu, Uniswap V3 le permite liquidity providerilor să creeze pool-uri cu trei nivele de comisioane: 0.05%, 0.3% și 1%). La rândul lor, recompensele primite (adesea sub forma de altă cryptomoneda) pot fi depozitate în liquidity pools pentru a crește randamentul.

Cum avantajează asta developerii protocoalelor?

În esență, yield farming-ul este important pentru proiectele care se află la început. Astfel, developerii atrag utilizatori pe dApps-urile lor și cresc în popularitate. La rândul lor, primii utilizatori care folosesc protocolul vor fi cei mai recompensați deoarece liquidity pool-urile nu vor fi diluate și ei vor primi rewarduri mai mari până vin și alti utilizatori cu care să împartă comisioanele din pool.

Cu siguranță, yield farming-ul vine și cu anumite dezavantaje. Pe lângă stimulentele obișnuite din DeFi au apărut și “flash farms”, proiecte crypto care apar pentru o săptămână și atrag, pentru o scurta perioadă, o cantitate mare de lichiditate venită din partea yield farmerilor, cei care urmăresc cele mai bune randamente din piață și își rotesc fondurile în funcție de acestea. Acest fapt dă naștere la o problemă de sustenabilitate a acestor proiecte, scoasă în evidență de developeri de pe rețeaua Ethereum cât și de de Vitalik Buterin.

Ce astfel de proiecte există?

În continuare, majoritatea fondurilor din DeFi se află pe rețeaua Ethereum. Din acest motiv, cele mai mari proiecte se află pe Ethereum, precum Aave (lending & borrowing), Yearn Finance (optimizator de randamente între diverse protocoale), Compound (lending & borrowing), Curve Finance (protocol pentru eficientizarea schimburilor de stablecoins) și MakerDAO (unde utilizatorii pot genera DAI în schimbul unui colateral pe care îl blochează).

În ultimul timp, observăm că și celelalte rețele încep să atragă lichiditate iar unele dintre proiectele mari se mulează pe cerere și le integrează și pe acestea. De exemplu, Aave a integrat rețeaua Avalanche, Yearn Finance funcționează și pe Fantom iar Curve este prezent pe aproape toate rețelele.

Concluzionând, yield farming-ul:

Oferă posibilitatea utilizatorilor să își depună fondurile într-un liquidity pool.

Fondurile depozitate acumulează dobândă din urma comisioanelor

Randamentele pot fi optimizate prin diverse strategii de reinvestire a tokenilor

Related Articles

Responses

Your email address will not be published.