Ce înseamnă să fii bogat?


Ar fi redundant să încercăm să scriem oricât de puțin despre Educația Financiară dacă nu am aborda și tema bogăției. În fond și la urma urmei “bogăția” se află în mintea și pe buzele multora dintre noi. Am putea să luăm de bun ce ne spun unele “instituții”, așa cum a fost dumnealui intitulat în emisiunea “Profesioniștii” ilustrul maestru Ion Tiriac, despre ce înseamnă să fii bogat. Vă invităm să vizualizați următorul clip:

“Ai numa’ atâția bani ca ceia care i-ai cheltuit astăzi” – spune ilustrul maestru și om de afaceri Ion Tiriac. Nu credem că este cineva în măsură să spună dacă are sau nu dreptate. Și clar nu o facem noi aici. Nu o facem pentru că bogăția este relativă și subiectivă.
Bogăția este, de exemplu, relativă la spațiul geopolitic la care ne raportăm – 1 milion de dolari  în România are o putere de cumpărare mai mare decât în SUA;
Bogăția este subiectivă prin prisma faptului că pentru un individ 1 milion de dolari este de 4 ori mai mult decât ar avea nevoie ca să se considere bogat în timp ce pentru altcineva acel milion este de 4 ori mai puțin. Aici putem vedea că fiecare persoană își poate stabili o anumită sumă pe care dacă o deține se poate considera bogat. În următoarele articole vom prezenta metode prin care fiecare să determine care este numărul la care se poate considera bogat.
Până atunci, vă propunem următorul exercițiu de imaginație: este sfârșitul anului 2019, un cuplu oarecare are o casă mare, încăpătoare, estimata la aproximativ 200.000 euro, ambii soți sunt angajați în poziții de top la firmele la care lucrează, au salarii mari – ambii încasează însumat 100.000 euro pe an din salarii. Ei mai dețin 3 apartamente într-un oraș universitar, fiecare apartament este evaluat la aproximativ 100.000 euro. Apartamentele sunt închiriate către studenți în fiecare an, timp de 9 luni pe an, încasând în total aproximativ 10.000 euro din chirii. Fiecare soț are câte o mașină de lux. Cumpărate de noi, mașinile au costat amândouă 140000 euro. Pe lângă toate acestea cei doi soți mai dețin 50.000 euro într-un cont curent la o banca. Ambii lor copii merg la o scoală privată prestigioasă din oraș. Copii merg la meditații și iau parte la activități sociale și culturale prin care se dezvoltă. Dacă adunăm valoarea în euro a tuturor posesiile lor, fară încasările din salariile pe un an, ajungem la suma de 700.000 euro. Am putea crede că cei doi sunt bogați. Societatea actuală cel puțin i-ar cataloga drept fiind bogați. Dar oare sunt ei bogați? Dacă atât casa în care locuiesc cât și apartamentele pe care le dau cu chirie au fost achiziționate prin credite bancare, de exemplu? De la momentul achiziționării imobilelor și până acum în anul 2019, doar 20% din valoarea lor a fost achitata. Mașinile de lux au fost achiziționate prin leasing, și desi încă mai sunt 2 ani de plătit la leasing, valoarea actuală pe piața autovehiculelor este mai mică decât au plătit ei până acum, chiar și așa mai au de plătit la ele încă 56.000 euro. Dacă adunăm toate datoriile pe care le au de plătit cei doi soți, obținem 400.000 euro credite imobiliare și 56.000 euro leasing autovehicule, în total 456.000 euro datorii. Să recalculăm averea lor netă:
Total Bunuri – 700 000 euro –
Total Datorii – 456 000 euro
______________________________
Avere netă – 244 000 euro.
Tot poate fi considerată o sumă frumușică pentru anul 2019.

Suntem acum anul 2022 – anul 3 de pandemie. Cei doi soți nu o duc prea bine. În ultimii doi ani au trebuit să facă multe schimbări în viața lor: primul lockdown a venit cu un șoc financiar pentru ei. Societatea la care lucra soțul a dat faliment din cauza perioadei de inactivitate. Stresul acelei perioade, cuplat cu plictiseala și apăsarea datoriilor l-au afundat încet, încet, în patima alcoolului. Nu a mai reușit să păstreze un loc de muncă pentru mai mult de câteva săptămâni. De atunci, familia a fost nevoită să trăiască preponderent din salariul soției, și acela diminuat tot din cauza pandemiei și activității scăzute a companiei la care lucrează. Având venituri mai mici, au fost nevoiți să vândă una dintre mașini pentru a putea achita leasingul la cealaltă. Din cauză că la universități cursurile s-au mutat on-line, cererea pentru chirii în orașele universitare a scăzut, familia a fost nevoită să vândă apartamentele deoarece nu își permitea să acopere ratele doar cu veniturile din salariul soției, vânzând cele 3 apartamente au obținut 60.000 euro pe care i-au folosit împreună cu 40.000 euro din economii pentru a achita în avans o parte a creditului ipotecar al locuinței lor rămânând de plată 60.000 euro. Pentru care au solicitat o refinanțare a creditului cu scopul de a avea o rată lunară mai mică.  Copii nu mai merg la școala privată, au fost mutați de lângă prietenii lor la o școală nouă, unde au trebuit să se adapteze unor noi medii și să își facă prieteni noi.
Să recalculăm averea netă a familiei după ce cei doi ani de pandemie: casa în care locuiesc s-a apreciat în valoare cu 20% datorită creșterii pieței imobiliare și a inflației, așadar imobilul are o valoare pe piață de 240.000 euro din care 60.000 încă sunt ca principal al creditului imobiliar. Automobilul de lux pe care l-au păstrat s-a depreciat în cei 5 ani de la momentul achiziției cu 60%. Prin urmare valoarea actuala pe piață este de 28.000 euro. Salariul soției este de 45.000 euro pe an,ar în contul de economii mai dețin 8.000 euro. Averea netă a familiei fără salariul soției este: 
Total Bunuri: 276.000 euro
Total Datorii:  60.000 euro
______________________________
Avere netă – 216.000 euro.
Este totuși o sumă frumușică. Ținând cont de faptul că din salariul unui singur membru al familiei se poate întreține întreagă familie și averea netă a familiei s-a depreciat cu puțin peste 10%.

Al doilea exemplu pe care vrem să vi-l prezentăm este cel al lui George. Un tânăr de 31 de ani, care nu deține o locuință. Închiriază un apartament care îi satisface cerințele. Nu are mașină. În rarele ocazii când are nevoie de o mașină o închiriază, în rest călătorește cu autobuzul, trenul, avionul și cu bicicleta. Nu are cel mai nou smartphone și nu deține alte gadgeturi cum ar fi ceas smart, tablete sau căști sofisticate. George lucrează într-o multinațională. Face asta pentru că îi place, pentru că mediul în care lucrează nu este stresant și asta îi permite să fie liniștit atunci când pleacă de la muncă putând să se bucure cu adevărat de restul zilei alături de cei dragi lui. Ani la rând, George a economisit și investit iar acum deține un portofoliu larg de investiții în proiecte crypto și în acțiuni la bursă însumând acțiuni la peste 2.000 de companii din țară și străinătate. Acest portofoliu de investiții generează suficient venit într-un an încât să îi acopere cheltuielile cu nevoile sale, iar salariul pe care îl încasează din munca lui îl folosește pentru a-și crește valoarea acestui portofoliu și pentru cheltuielile cu dorințele sale. Ultima dată când a verificat, portofoliul lui total valora puțin sub 100.000 euro.
Comparând cu primul exemplu, George nu are o avere netă la fel de mare. În schimb el are ceva ce prima familie ar putea obține mai greu și anume: LIBERTATE, libertatea de a renunța la job în orice moment pentru un altul care să îi placă mai mult chiar dacă nu este la fel de bine plătit. Libertatea de a schimba acel job în orice loc din țară sau chiar și din străinătate atâta timp cât își menține cheltuielile necesare la același nivel cu cel actual. Libertatea de a nu lucra dacă nu vrea. Desigur, este nedrept să comparăm un bărbat de 31 ani, singur, fără familie și fără responsabilitățile creșterii copiilor cu cei doi soți care au în responsabilitate creșterea și dezvoltarea sănătoasă a celor doi copii ai lor. Scopul exemplelor pe care vi le-am prezentat este de a scoate la iveala puterea deciziilor pe care le luam cu privire la cum ne cheltuim banii. 

Sperăm că am demonstrat prin aceste exemple cum bogăția este relativă și subiectivă, de aceea credem că nu trebuie să comparăm ceea ce avem noi cu ceea ce au ceilalți. Credem că ar trebui, mai degrabă, să încercam să ne analizăm pe noi înșine și să ne dăm seama singuri de ce avem nevoie cu adevărat. S-ar putea să constatăm cu uimire că suntem mai aproape de a fi bogați decât am crede. Decât să ne dorim cu toții să fim bogați poate ar fi mai important să ne dorim să fim independenți financiar. În următorul capitol vorbim despre ce este Independența Financiară.

Related Articles

Responses

Your email address will not be published.

  1. Bravo pt articol, foarte bun ca de obicei.
    D.p.m.v e un mare atu să poți vedea lucrurile din diferite unghiuri, la fel ca să te poți pune în pielea altuia ca sa poti vedea poziția din perspectiva lui. Ms