Cum sunt manipulate piețele financiare și de ce este crypto oaia neagră?

De ce piețele financiare sunt manipulate? Pentru că se poate. Poate sună cinic, însă regulile jocului sunt făcute de învingători, iar ele nu se aplică în aceeași măsură tuturor. Înainte să vorbim de moralitate, ar trebui să ne gândim noi înșine când am ales ultima dată să nu trișăm, deși aveam posibilitatea reală de a o face. Probabil sunt mai puține momente decât pe celălalt taler al balanței.

Înainte de a detalia fenomenul, vreau să fac menținea că toate piețele financiare au fost și sunt manipulate, într-o formă sau alta. De exemplu, JPMorgan Chase, cea mai mare bancă din SUA cu aproape 3 trilioane de $ de active sub management, a pledat vinovat în 2020 pentru că, în perioada 2008 – 2016, s-a angajat în acțiuni de manipulare a pieței de metale și a pieței de obligațiuni din SUA, acționând, atât în interes propriu, cât și în interesul unor clienți. Pentru ca autoritățile americane să renunțe la plângere, JPMorgan Chase a acceptat să plătească o amendă de 920 milioane $[1]. CEO-ul de la acea vreme a declarat că angajații băncii acționau pe cont propriu, iar directorii excutivi nu cunoșteau fenomeul. Cel mai probabil, la fel s-a întâmplat și cu mecanicii de la Volkswagen, care montau ca zăpăciții motoare de 35 de ori mai poluante la mașini pentru o perioadă de 6 ani, fără ca șefii să știe – wink, wink.

Stop hunting

O primă metodă de manipulare a pieței este stop hunting, o strategie folosită în trading de jucătorii foarte mari din piață care încearcă să îi forțeze pe ceilalți afară din pozițiile lor prin declanșarea de stop loss-uri. Spre exemplu, X tranzacționează acțiuni la Amazon la prețul pe acțiune de 10$, anticipând că piața se va aprecia, însă setează un stop loss la 9.5$, adică un order ca poziția lui să fie vândută în cazul în care piața se deplasează în direcția opusă. Pentru că piețele financiare sunt un joc cu sumă zero, ca cinevă să câștige, altcineva trebuie să piardă. Iar pentru fiecarea cumpărător, trebuie să existe un vânzător. Nu poți cumpăra ceva ce nu este disponibil.

Pentru că piețele formează anumite zone de interes, atât de cumpărare (suport), cât și de vânzare (rezistență) – vezi fig. 1 – marii jucători din piață reușesc să împingă piața puțin sub zona de suport, pentru a declanșa un val de vânzări (cei care au cumpărat crezând că piața va crește) sau peste rezistență, pentru a declanșa aceste stop loss-uri ale celor care au pariat short (crezând că piața urmează să scadă).

Fig. 1

Pe lângă lichidarea pozițiilor din piață, marii jucători urmăresc să inducă în eroare participanții și să-i înșele să creadă că piața își schimbă trendul, în sus dacă sparge rezistența sau în jos dacă rupe suportul.

Spoofing

Spoofing este procesul prin care persoanele rău-voitoare încearcă să influențeze artificial prețul unei acțiuni/cryptomonede prin plasarea unor comenzi foarte mari de vânzare sau cumpărare, fără a avea intenția ca acestea să se realizeze în concret. Conform Fig. 2, se poate observa în registrul brokerului un order de vânzare foarte mare care are ca scop crearea iluziei în rândul investitorilor că piața se va prăbuși, acesta urmând a fi anulat înainte de a se declanșa.

Fig. 2

Spre deosebire de stop hunting, metoda spoofing este ilegală – mai greu de pedepsit când se întâmplă în crypto în lipsa unor reglementări concrete. Din registrul băncilor prinse cu astfel de hobby-uri enumerăm, din nou, JPMorgan Chase, dar și Bank of America și Deutsche Bank[2].

Washing trade

Washing trade este o formă de manipulare, de asemenea ilegală, prin care un grup de persoane tranzacționează aceleași active între ei pentru a crea, în mod artifical, volum fals în piață. Persoanele care apelează la astfel de practici tranzacționează în piețe mai puțin lichide, ori sunt interesate în mod direct de valoarea unei activ/proiect crypto, pentru a amplifica interesul investitorilor.

Pentru că vedeta serii este JPMorgan Chase, nu putea să nu lipsească de la petrecere, motiv pentru care în anul 2012, banca a fost amendată pentru practici de wash trading în piața petrolului[3].

Wyckoff

Metoda Wyckoff, gândită de pionierul în analiză tehnică cu același nume, Richard Wyckoff, este una complexă și interesantă, care merită propriul articol. Pe scurt, metoda analizează anumite etape care ilustrează un ciclu de piață, menite să fructifice perioadele de euforie și frică: acumulare, tendință ascendentă, distribuție și tendință descendentă, conform Fig. 3.

Fig. 3

Mai mult, Richard Wyckoff a propus conceptul de „omul compus”, ceea ce însemană că investitorii ar trebui să se raporteze la piață ca la o singură entitate care o controlează. În esență, omul compus reprezintă cei mai mari jucători, părecum investitorii instituționali. Omul compus acționează întotdeauna în interesul său, pentru a se asigura că poate cumpăra la preț redus și poate vinde la preț mare.

Metoda Wyckoff este prezentă în toate piețele de mai bine de 100 de ani. Suprapusă peste graficul Bitcoin – Fig. 4 –, prezintă similitudini care nu pot fi ignorate.

Fig. 4

Atenție, graficul este preluat și deși este mai mult decât interesant, ciclicitatea în piață nu se întâmplă doar de dragul de a se întâmpla. Așadar, până nu se întrevede lumina de la capătul tunelului la nivel macroeconomic, nu cred că putem să vorbim de o revenire a pieței.

Crypto oaia neagră

Piața cryto are o reputație proastă, iar acuzațiile că piața este manipulată sunt valide. Motivele pentru care metodele mai sus menționate se realizează mai ușor în crypto sunt lipsa de reglementare, ceea ce îi motivează pe unii actori răi voitori, oferindu-le chiar și anonimitate, dar și volumul semnificativ mai mic al pieței, față de celelalte, vechi de sute de ani. Conform unui raport al Bank of America din 2021[4], aceasta estima că este nevoie de 93 de milioane $ pentru a mișca prețul BTC cu 1%, sumă ce în contrast cu amenda primită de JPMorgan Chase în valoare de 920 milioane $ nu pare chiar mare. Coroborat și cu cantitatea mare de leverage din piață, posibilitatea unor actori de a mișca piața cu câteva procente poate determina o cascadă de lichidări și foarte multă voltatilitate. Pentru sceptici, aș adăuga că în anul 2022, toate statele lumii au început, mai mult sau mai puțin, să contureze un cadru legal pentru crypto. Industria este deja validată de cele mai mari companii din lume, care încep să ofere astfel de servicii, așă că, ne place sau nu, crypto este aici și va rămâne.

În concluzie, în piața financiară, la fel ca și în viață, navigăm cu greu și este câteodată incorect. Scopul articolului este de a înțelege cu cine concurezi și că există o ciclicitate, nu de a te speria. Dacă vei pierde bani, îi vei pierde puțin mai informat. Iar pentru cei speriați să piardă pot să le spun că cei care nu greșesc, nici măcar nu încearcă. Așa că cel mai bun antrenament este chiar exercițiul, iar time spent în the market beats timing the market!

Bibliografie


[1] https://www.justice.gov/opa/pr/jpmorgan-chase-co-agrees-pay-920-million-connection-schemes-defraud-precious-metals-and-us

[2] https://news.bloomberglaw.com/white-collar-and-criminal-law/ex-merrill-lynch-gold-traders-found-guilty-in-spoofing-trial

[3] https://www.reuters.com/article/us-jpmorgan-washtrades-cme-idUSBRE8500WU20120601

[4] https://cointelegraph.com/news/bank-of-america-claims-it-costs-just-93-million-to-move-bitcoin-s-price-by-1

Related Articles

Responses

Your email address will not be published. Required fields are marked *