DaDaO

“Salut, generație!”, ca să încep cu un citat din clasici încă în viață cu condamnare la activ.

În primul rând vreau să spun că sunt uimit de gradul de implicare și de volumul de informație utilă produs de această comunitate și sunt sincer entuziasmat că pot avea acces la aceste resurse nesfârșite. Mi se pare că genul acesta de atitudine proactivă poate reprezenta combustibilul principal pentru ca această mașinărie complexă și descentralizată să poată funcționa și argumentul principal că acest DAO va funcționa.

Congrats, evident, și celor care au visat și realizat această mașinărie și care oferă un nivel de educație incredibil, din punctul meu de vedere.

Și ca să închid acolada, apropo de salutul de început, îmi este tot mai clar că ceea ce face diferența între o generație ușor de manipulat/păcălit și una care nu doar că nu pune botul la orice, ba chiar încearcă să schimbe ceva pe aici, este fix educația… educația la care este expusă și la care mai și alege să se expună. 

Un pic despre mine și experiența mea din primul an (acesta) din piață crypto…

Am început cu “minarea” de Pi pe telefon, iar după câteva săptămâni de citit și căutat, aveam deja puțin Ada și EGLD. 

Am mai citit, am mai investit, am încercat puțin trading, am realizat că nu am cunoștințe și mai ales inimă pentru trading, așa că am căutat mai departe proiecte în care să investesc câte puțin lunar, dar și în care să mă implic, sperând să pot îmbină cumva/cândva blockchainul cu actoria, domeniul în care activez în pezent. Înainte de Facultatea de teatru, deloc întâmplător, am făcut 5 ani de Politehnică, fără să ies de acolo vreun strălucit programator, dar totuși păstrându-mi pasiunea pentru tehnologie.

Oportunitatea s-a ivit, din punctul meu de vedere, o dată cu apariția Stakeborg DAO, moment în care am început să mă documentez mai mult despre Dao-uri și despre cum ar putea veni să rezolve câteva mari probleme pe care le-am identificat în breasla mea. 

Una dintre dintre cele mai mari probleme mi se pare faptul că trebuie să supraviețuiești pe cont propriu, fără să existe un standard de care să se țină cont. Practic, fiecare încearcă să se descurce cum poate, fără să țină cont de faptul că o negociere proastă, de exemplu, repezintă automat un precedent care-i va afecta și pe cei de după tine. Că tu acceptând niște condiții proaste (și nu doar financiare), faci automat rău întregii bresle. 

Practic, fiecare încearcă să “se scoată” cum poate. 

Și nici măcar nu este condamnabil până la capăt acest lucru, pentru că în ultimii ani fiecare încercare de coalizare a fost din start descurajată de cei care nu au nici un interes ca ea să existe și pentru că artiștii au învățat să nu aibă încredere în nici un fel de formă de organizare de tip centralizat care de fiecare dată le-a trădat interesele (vezi procesele cu Credidam, entitate privată, înființată după 90, care colectează automat parte din drepturile de autor ale actorilor/actrițelor, chiar și atunci când aceștia/acestea nu apucă să și le revendice și fără să existe grile clare de colectare și reîmpărțire – cum ar putea fi un smart contract, în 2021) 

Și din cauza asta, probabil, după 30 de ani de “libertate”, încă nu există un statut al artistului, nu există o uniune a actorilor (ca în State) sau un sindicat care să apere drepturile artiștilor și la care să te poți întoarce atunci când un director de instituție, producător sau altcineva face un abuz, nu se poate vota nicăieri sau stabili de comun acord un plafon de plată minimă, niște condiții decente de muncă, etc. Toată lumea încearcă să-și negocieze pe proprie persoană condițiile și reușește sau nu reușește de cele mai multe ori. Cred că lucrurile nu se vor rezolva niciodată fără un tip de unitate, iar formele vechi de sindicalizare care sunt și-așa foarte greu de realizat, sunt pe deasupra mereu susceptibile de a nu fi chiar de partea binelui și fiind ce să mai…foarte centralizate.

Astfel că s-a [email protected] (așa a scris tastatura și voi lăsa așa că îmi.place) ideea construirii unui DAO care să adune mult mai ușor și descentralizat actorii din toată țara. 

Ei vor putea vota împreună aici un statut al artiștilor, care să fie dus mai departe către parlament cu câteva mii de semnături în spate, comunica, cunsulta pe partea legislativă (unde există o mare lipsă de educație, apropo de drepturi și de ce semnezi atunci când semnezi), sprijini și reprezenta atunci când există abuzuri și mi-am imaginat chiar și câteva instrumente care ar putea produce un fond din care DAO ul să se autofinanteze și chiar finanțeze proiecte artistice independente.

Desigur, eu nu știu acum să fac toate astea acum 🙂 , dar îmi doresc să învăț să le fac, fiind convins că merită, că există suficient de multă valoare artistică în țară, care merită sprijinită și unită. 

Cred că dacă ar ieși și funcționa acest SubDao, ar putea reprezenta un exemplu de urmat și pentru alte bresle care ar putea avea nevoie de o astfel de organizare. 

Practic, îmi permit chiar să cer părerea și sprijinul în acest demers, întregii comunități Stakeborg DAO.

Aș vedea chiar un tip de format filmat cu crearea de la 0 a unui SubDAO cu tot ceea ce presupune: legislație, consultare, plan, posibile instrumente de autofinanțare, discuții cu artiști invitați, plus evident pașii realizării concrete. O văd practic ca pe o documentare cu rol de exemplu pt alții. 

Așa cum scrisesem și în mailul trimis la [email protected], cred sincer că dacă tehnologia asta nu ajunge să schimbe concret în bine viața oamenilor (și nu doar la nivel individual- material), ea va fi fost inventată degeaba. Eu consider că ce am scris aici reprezintă un prim draft pe care am încercat să-mi fac curaj să-l pun pe tastatură și dacă nu mă răzgândesc, poate chiar să-l trimit să ajungă sub ochii voștri, sperând că poate reprezenta începutul a ceva.

Mulțam dacă ați ajuns până aici. 

După cum spuneam, aștept feedback de orice fel, pentru care vă mulțumesc de asemenea anticipat. 

Related Articles

Responses

Your email address will not be published.

  1. Felicitari pt initativa si curajul de a schimba lucrurile in bine si in acelasi timp, indetificand solutia problemei.
    Un SmartContract pare a fi cheia cu care poti aborda o gramada se situatii unde se elimina abiguitatea si naravul ca “merge si asa”.

    Primi pasi pe care cred ca ii ai de facut este de ati pune toate ideiile intr-un fel de caiet de sarcini dar in care tu ai un p.d.v de ansamblu fara sa te implica personal ci ca observator neutru.
    Fa uz masiv de metoda KISS (Keep It Simple Stupid) si incearca sa vizualizezi puterea de parghie a fiecarei reguli din SC in interferenta cu celelalte reguli si ce urmari produc cand se declanseaza in efect de domino.

  2. Foarte fain articolul, bine ai venit! si la cat mai multe scrieri pe aceasta platforma! Eu cred ca e posibil ce spui tu, atat timp cat exista oameni care au acelasi scop, cu siguranta vor gasi modalitatea potrivita de a reusi.
    Apropo, mai ai aplicatia “Pi”? Cred ca am “minat” si eu cateva luni de zile pana m-am hotarat sa o sterg :))
    Succes in continuare!

  3. Tin sa iti spun ca am rezonat cu tot ce zici tu acolo. Ca freelancer in domeniul cinematografiei, proaspat iesit de pe bancile facultatii de film, tot ce ai zis referitor la negociere, la conditiile de munca, se face in mod direct cu producatorii (sau firma de productie), fiind de obicei date confidentiale.
    Asta-i o problema pe care si eu am remarcat-o, si desi in Romania exista teoretic institutii precum UCIN (Uniunea Cineastilor Independenti) sau RSC (Romanian Society of Cinematographers, preluat dupa ASC-ul american), ele sunt de fapt doar grupuri inchise ale unor “prieteni vechi” care isi sustin propriile interese. Nu sunt foarte transparente, nu sunt nici foarte organizate.
    S-au mai incercat diverse organizari pe grupuri de Whats’app sau Telegram, unde sa discutam si sa ne ajutam unii pe altii, dar initiativele de genul acesta sunt si ele cateva, mici si inactive in mare parte.

    In film, pe set-uri, dupa cum probabil stii si tu, conditiile de munca pentru echipe la filmari sunt de multe ori inumane, mai ales in ceea ce inseamna reclame, cu overtime si de 5-6 ore (peste cele 12 ore de filmare “standard”… decis de cine?). De asemenea contractele se negociaza la cursul decis de casa de productie si nu prea ai ce face decat sa le accepti sau sa fii inlocuit daca le chestionezi judiciozitatea – mai ales daca esti la inceput ca mine. (chiar ieri vorbeam cu cineva care voia sa ma cheme la un proiect pe curs EUR=4.8… cat a fost ultima data in februarie 2020. Dupa ce i-am zis politicos sa ma plateasca la cursul de azi, nu am mai fost sunat).

    Deci, cu tot dragul as vrea sa contribui si eu la povestea a (cum voi putea, poate ai nevoie la acel “format filmat” de cum sa faci un DAO). Pune-ma pe lista cu oameni gata de treaba!

  4. Mi-a placut sa citesc idea ta despre cum putem benificia practic de un DAO, pentru a rezolva probleme reale. Ador sa descopar noi metode prin care aceasta tehnologie poate schimba in bine vietile noastre.
    Succes!

  5. Salut si felicitari! Si eu sunt artist, cant la vioara si imi dau seama prin ce treci. Ajut si sprijin cu ce stiu si ma pricep orice initiativa faina ca a ta 🙂