Cum ne dăm seama dacă suntem într-un bear market

Intro

A trecut mai bine de un deceniu de cand ”Marea Recesiune” a dat peste cap viețile multor actori economici, lasand în urmă incertitudine, frică și politici toxice pe care trebuie să le confruntăm în prezent. Mulți economiști afirmă că astfel de evenimente nu se vor mai repeta niciodată, în timp ce alții se tem de colapsul economic iminent pe care sistemele financiare centralizate au reușit doar să îl amane. Realitatea este că deși economia și-a revenit într-un mod miraculos, evenimentele recente au scos la iveală un sistem putred și corupt incapabil să se mai autosusțină. În cadrul acestui articol din StakeborgDAO- Learning Bites voi explica de ce economia are evoluții ciclice, ce este un bear market, în ce forme poate să se manifeste și cum ne putem pregăti corespunzător în cazul în care un astfel de scenariu începe să ”bată la ușă”.

Contextul

În 2017 piața crypto a experimentat un bull market de proporții, în intervalul Ianuarie-Decembrie, Bitcoin ajungand să facă un 20x la care mulți visează în prezent, după care s-a prăbușit(anticlimatic I know), intrand într-un bear market nemilos. Una din lecțiile pe care foarte multă lume a învățat-o atunci este că ce urcă, trebuie la un moment dat să și coboare.

Ca să îl citez pe @andreiv ”cand o sa începi sa te sperii de cați bani faci, e timpul sa vinzi, asta e lecția pe care mi-am luat-o in 2017”. Acest tip de scenariu ”boom-bust”, deși nu este tipic pe termen scurt, s-a întâmplat de multe ori în istoria piețelor de capital de-a lungul timpului și este asociat cu un meme pe care ulterior foarte multă lume l-a folosit pentru a ”ghici” unde ne situăm în piață.(Fig.1)

Fig.1

Deși nu este un model grafic pe care te poți baza, fiind mai mult un model general menit să ilustreze reacția actorilor din piață ca rezultat al unor astfel de mișcări, ironia sorții face ca de multe ori să fie în ton cu realitatea și sunt sigur că multe din cugetările descrise ne sunt familiare.

Așa cum am discutat în articolul anterior, motivul pentru care piețele se mișcă și formează astfel de paternuri pe termen scurt are de-a face cu emoțiile umane, mai specific frica și lăcomia. Acestea sunt cu atat mai greu de stăpanit în crypto, unde volatilitatea atinge cote extreme deoarece nimeni nu poate să ne spună cu exactitate care este adevărata valoare a unei cryptomonede. Dacă îl întrebăm pe Raoul Pal, probabil ne va spune că un proiect precum Ethereum valorează mai mult ca toții banii din lume la un loc, pentru că are potențialul să înlocuiască sistemul financiar actual și nu numai.

Pe langă factorii psihologici care influențează piețele pe termen scurt mai există și factori macroeconomici pe care multă lume uită să îi ia in calcul. Pentru că acest subiect merită un articol separat, mă voi raporta doar la datorii și felul în care ele modelează economia pe termen mediu/lung.

Datorii și tipuri de bear markets

Datoriile sunt o lamă cu două tăișuri: ele pot fi utilizate pentru a stimula creșteri economice dar pot să aducă și necazuri în momentul în care nu pot fi plătite la timp. Ele pot cauza două tipuri de cicluri economice atat pe termen scurt(5-8 ani) cat și pe termen lung(75-100 ani). Istoric vorbind, aceste cicluri s-au finalizat tot timpul într-o recesiune și respectiv depresiune, factorul principal fiind scăderea producției de bunuri și servicii la nivel național sau global.

Mai general, un bull market prinde tracțiune atunci cand actorii economici sunt dispuși să își cheltuie resursele pe bunuri și servicii, rezultatul fiind o creștere economică îndelungată. În instanțe regulate, indivizii se folosesc de credit(datorii) pentru a facilita achiziția de și mai multe bunuri și servicii(consumerism), care cresc substanțial profiturile corporațiilor/afacerilor, care la randul lor se folosesc de aceste profituri și eventual datorii pentru a se extinde. Aceste profituri sunt taxate de către stat și sunt folosite pentru finanțarea de programe, care teoretic servesc interesele cetățenilor. În cazul SUA, aceste programe pot lua forma unor ”infrastructure bills” pe care statul nu își permite să le plătească și care de multe ori sunt finanțate din bani împrumutați de la actori economici. (government bonds).

La un moment dat aceste datorii se adună și trebuie plătite, iar consecința principală este o scădere a cheltuielilor. Această scădere dă naștere unui ”bear market” care este caracteristic unei economii slabe. Corporațiile și afacerile nu înregistrează profituri semnificative pentru că indivizii sunt dispuși să își folosească resursele doar pentru satisfacerea nevoilor de bază(Fig.2), avand în anumite instanțe și credite care trebuie achitate, iar asta poate crea un efect de domino din care economia poate sau nu să își revină pentru că atunci cand apelezi la credit, practic împrumuți bani din viitor cu promisiunea că ii vei returna, însă anumite evenimente neprevăzute(pandemii) pot să creeze situații în care actori economici importanți ajung în incapacitate de plată. (ex.Evergrande, Lehman Brothers)

Ce putem deduce de aici este că situația economică la nivel global este direct corelată cu performanța companiilor listate la bursă și vice-versa iar piața crypto nu este o excepție de la regulă.(highly debatable/Fig.3 Data by YCharts) Motivul principal este globalizarea și faptul că economiile sunt interconectate, multe ajungand să se finanțeze cu bani de la investitori de pe alte continente.

Fig.3

Din acest motiv pentru a înțelege trendurile din crypto trebuie să analizăm de multe ori și contextul economic global, iar în prezent situația este destul de incertă, motiv pentru care am văzut și corecția din ultimele zile. Cert este că fie că ne place sau nu, sistemul financiar actual este construit pe o fundație instabilă iar tot mai mulți economiști încep să vadă totul ca pe o schemă piramidală care ar fi trebuit să se dărame în 2008 și care a fost prelungită pană în prezent pe spatele cetățenilor, soluția fiind: printarea necontrolată a banilor. Această practică nu poate continua la infinit și situația se reflectă în incapacitatea puterilor economice globale de a-și achita datoriile și a face față termenelor limită pe care deja le amană de luni de zile. Pandemia a dat peste cap planurile multor actori economici și asta ne poate trimite în 2 tipuri de bear market:

  • un bear market cauzat de hyperinflație
  • un bear market cauzat de o depresiune la nivel global

Ciclurile Bitcoin și teoria ”Supercycle”

După cum știm în spatele Bitcoin, nu există o entitate centralizată, prețul unui BTC fiind dat de relația dintre cerere și ofertă. Satoshi a gandit Bitcoinul astfel încat numărul maxim de monede care vor fi minate vreodată să nu depășească 21 de milioane iar această valoare să fie atinsă undeva în jurul anului 2140. Pană atunci însă, minerii și investitorii trebuie să fie foarte atenți la fiecare ”halving event” deoarece numărul limitat de Bitcoini care vor fi minați vreodată este unul din cele mai importante caracteristici ale sale. O consecință a fiecărui halving este că prețul unui BTC s-a apreciat deoarece rewardurile primite de mineri se înjumătățesc iar asta înseamnă un volum mai mic aruncat în piață ce are ca rezultat o contracție a ofertei.

Aceste ”halving events” care au loc o data la 4 ani, au dat naștere unui ciclu care este folosit de analiști tehnici pentru a încerca să își facă o idee despre cand și unde va fi următorul varf al bull marketului, respectiv fund al bear marketului. Problema este că piața nu mai este mișcată de aceiași factori ca în trecut iar modelele istorice în opinia multor voci relevante din spațiu nu își mai au rostul pentru că instituțiile și adopția în masă au schimbat regulile jocului. Există posibilitatea ca bull marketul să continue pentru o perioadă îndelungată de timp ca rezultat al factorilor menționați, cauzand un așa numit ”Supercycle” însă șansele, în opinia mea sunt limitate de contextul economic global și problemele de scalabilitate. În schimb, o altă narativă care ar putea alimenta un astfel de ”Supercycle” este hyper-inflația și faptul că Bitcoin are toate caracteristicile unui store of value care este la îndemana oricui. Michael Saylor este unul din cei care promovează o astfel de narativă afirmand că ”Bitcoin has no exit strategy because Bitcoin is the exit strategy.”

Cu toate că este un argument relevant, trebuie luat în calcul și faptul că în contextul unei hyperinflații, din cauză că avem nevoie de fiat pentru a cumpăra Bitcoin, puterea noastră de cumpărare o să scadă concomitent, deci chiar dacă prețul unui Bitcoin crește, piața ar putea fi într-un bear market pentru că Bitcoin va continua să fie evaluat în fiat. Această regulă se aplică și la apartamente, terenuri, acțiuni sau metale prețioase, deci atunci cand le evaluăm creșterea este foarte important să luam și inflația în calcul.

Ce înseamnă toate astea pentru noi?

Fie că ești bullish sau bearish, este bine să fim pregătiți pentru orice scenariu. Seneca, un filozof stoic ale cărui eseuri și scrisori morale continuă să ne îndrume chiar și în prezent spunea că ”Norocul apare atunci cand pregătirea se întalnește cu oportunitatea”. De multe ori, uităm să fim obiectivi iar prețul pe care îl plătim se poate manifesta în oportunități ratate peste care dăm poate doar o dată în viață.

Cu toții avem în jurul nostru povești despre cum un membru al familiei sau apropiat și-a pierdut economiile pe care le acumulase de-a lungul vieții în urma hyperinflației prin care a trecut Romania în anii ’90. La vremea respectivă alternative precum Bitcoin nu existau iar cererea pentru metale prețioase nu putea fi satisfăcută pentru că cei care reușiseră să acumuleze le înțelegeau valoarea și refuzau să vandă,(Gresham’s law) deci pentru mulți nu a existat altă variantă decat să privească cum inflația (peste 200% în ’92&’93) le manca treptat din puterea de cumpărare. Ce s-ar întampla cu prețul unui Bitcoin într-un astfel de scenariu la nivel global rămane la imaginația fiecăruia dar ce este cert pentru mine este că ne așteaptă niște vremuri interesante. Acestea fiind spuse, vă mulțumesc că ați ajuns pană aici și sper că articolul își servește rolul de a oferi încă o perspectivă relevantă, pe langă narativele pe care le auzim din gura politicienilor sau în mainstream media.

Bonus content:

Cheers,

Shinmen Takezo

Related Articles

Responses

Your email address will not be published.

  1. Abia asteptam articolul, a iesit super!
    Regulile dupa care se misca piata intr-adevar s-au schimbat odata cu intrarea institutionalilor si este si normal. Poate ca urmatoarea intrebare pe care am putea sa ne-o punem ar fi in ce masura este priced in urmatorul halving avand in vedere toti participantii care se asteapta la o crestere a pretului in urma halvingului.

  2. Excelent articolul! Asa este, ce urca trebuie sa si coboare, problema este ca atunci cand urca o face pe scari si cand coboara se duce direct cu liftul! :))
    Cred totusi ca o sa fie un bear market atipic fata de cele precedente. Nu il vad sa mai dureze 3-4 ani de zile datorita conditiilor diferite de mass adoption, implicarea institutionalilor. Regulile se schimba, important este sa fim la curent cu ce se intampla si sa ne adaptam corespunzator.
    Astept cu interes articolul urmator! Succes!