Despre utilitatea blockchain partea a doua

Tehnologia blockchain este o rețea de date fundamentată pe știința criptografiei, în care fiecare bloc nou creat este un registru de date conectat cu cel precedent și următorul. Ca un joc de imaginație, blockchain poate fi imaginat ca un lanț în care fiecare vergea reprezintă un bloc nou. La rețeaua BTC, se creează un bloc o dată la fiecare 10 minute. Caracterul principal și cel mai important al tehnologiei este că interconectarea acestor vergele fac imposibilă alterarea unui bloc ulterior producerii acestuia, sens în care tehnologia poate fi folosită pentru a certifica datele existente într-o vergea de la începutul existenței lanțului. Nu pot sublinia cât de importantă este abilitatea de a certifica datele într-o lume din ce în ce mai digitală, așa că voi încerca să prezint niște use cases:

  • Advertising fraud

Industria reclamelor (advertising) a generat venituri globale în anul 2021 de 710 miliarde $ (atenție nu milioane), dintre care 284 $ în SUA. Ca o perspectivă, PIB-ul României este de aproximativ 271 miliarde $ în 2021. Costul total al fraudei industriei de advertising variază între 19 miliarde $ și 34 miliarde $, conform unui raport foarte cuprinzătoar privind subiectul, existând premisele creșterii sumelor substanțial în următorii ani.

Conform Adobe, 28% din traficul de pe internet provine din non-human actors, adică boți, iar conform Intercepted, 21.3% din aplicațiile iOS și 26.9% din aplicațiile Android sunt fraudulente. Scopul fraudatorilor este de a acapara din sumele de bani plătite de companii pentru advertising prin o serie de metode multiple și diverse, însă principalele sunt fermele de boți și click-uri, reclame ascunse (1×1 pixeli – deci invizibile) sau redirecționarea către alte site-uri la efectuarea unui click pe reclamă. Astfel, click-urile și impresiile care s-ar fi cuvenit companiei de advertising sunt redirecționate către fraudatori. Se estimează că cel puțin 20% din fondurile alocate de companii pentru advertising sunt utilizate inutil pe boți care nu vor cumpăra niciodată produsul. Companiile pierd, astfel, o cincime din potențialii clienți.

Lipsa transparenței specifică sistemelor centralizate facilitează această fraudă și face imposibilă stabilirea vânzărilor concrete realizare ca urmare a reclamelor. Implementarea unei tehnologii blockchain la nivelul industriei de advertising poate certifica aceste date și elimina intermediarii sau site-uri/aplicații false. Conform unui articol, Toyota și-a crescut performanțele de advertising cu 21% ca urmare a unui parteneriat cu firma Lucidity care folosește tehnologia blockchain. Folosind tehnologia blockchain, compania Lucidity identifică discrepanțele care apar din activități suspicioase și oferă date privind modul de interacțiune al clientului cu reclama.

  • Contracararea Fake news

Pandemia de coronavirus a demonstrat mai mult decât suficient capacitatea unor actori (uneori chiar statali) de a manipula și transmite informații trunchiate, dacă nu complet false. De la virusul nu există, la cipuri și conspirații de toate felurile, informațiile de tip fake news au prosperat. Situația a fost cu atât mai accentuată cu cât politicienii, în special cei din opoziție, au speculat toată povestea pentru a-și discredita adversarii politici. Este mai ușor să-ți demonizezi adversarii și să divizezi oamenii în tabere pentru a-ți consolida electoratul, decât să promovezi propriile valori și politici. În epoca social media, adică era post-adevăr, percepțiile sunt net superioare pentru că adevărul e echivalent cu numărul de susținători ai unei idei/ imagini. Adevărul a devenit o chestiune de PR. Iar un alt aspect important cu privire la campaniile politice este că ele se câștigă cu bani, mai degrabă, decât cu oameni și politici. Dar campaniile au inceput, începând cu 2015, să se realizeze, cu precădere, digital. Informațiile fake news reprezintă o amenințare din ce în ce mai dificilă de combătut pentru state și asta fără să luăm în calcul scenariile sumbre despre deepfake.

 Deepfake este un algoritm de tip machine learning care poate să creeze sau să modifice un video cu o persoană care să portretizeze pe altcineva, cum ar fi o celebritate. Atunci când dispui de mai multe videouri publice cu Obama, spre exemplu, prin deepfake se poate crea un video cu acesta în care să pară că spune „România rocks for it’s sarmale”.

Folosind tehnologia blockchain, trasabilitatea datelor prin regăsirea istoricului, adică a sursei inițiale, poate combate fenomenul fake news. Mai mult, informațiile pot fi certificate și atribuite unor persoane, fără să mai existe articole nesemnate și nedatate.

Având în vedere că viețile personale sunt uploadate în mediul virtual, nu pot să nu mă întreb în cine aș putea avea mai multă încredere: în companii private ale căror unic scop este profitul sau într-o rețea publică a tuturor și a nimănui care să certifice datele?

          Pentru cine nu a citit și este interesat de prima parte despre utilitatea blockchain, o poate face aici.         

    Marius95

Related Articles

Responses

Your email address will not be published.